The Unlikely Diva

Nu mai este un secret că, în loc să călătoresc doar o dată pe an, prefer să vânez oportunități de a fi turist pe bani puțini. O economie de 100 de euro poate însemna un weekend în plus la Budapesta, nu-i aşa?

Macedonia nu era pe listă, dar a apărut o ocazie să zburăm acolo împreună cu colegii de parapantă. Şi, când am auzit că-i ieftin şi bun, am spus “Da” imediat.

9 zile aici au scos din buzunar fix 270 de euro de persoană. Cam cât 4 zile pe litoral, dacă mă gândesc bine. Iar noi am avut şi apă şi munte.

TRANSPORTUL

Cel mai ieftin drum e cel cu maşina, mai ales dacă îl împărţi la 4. Până în Krusevo, localitatea în care ne-am oprit, am condus vreo 12 ore. Nu dintr-o bucată. Am mai admirat peisajul, am mai băut o cafea…Am plătit taxa de pod la Giurgiu şi o taxă de autostradă. Avantajul este că ne-am putut deplasa între localităţi fără să depindem de transportul în comun. Dezavantajul a fost că maşina trebuie parcată. Însă parcarea este 60 de dinari în Krusevo, 4 lei. Pe zi :D.

CAZAREA

În Krusevo există un hotel ( Montana ) şi o întreagă reţea de vile şi pensiuni în sistem privat. Datorită concursurilor de parapantă, luna august e mai piperată la cazări. Cu toate astea n-am lăsat mai mult de 64 de euro / om pe cele 8 nopţi de cazare. Apartamentele au bucătărie sau acces la una comună, baie proprie sau de împărţit cu alţi locatari. S-a nimerit să fim cazaţi chiar în centru, dar oraşul e atât de mic încât e centru peste tot. Ceea ce ne duce la topic-ul următor:

MÂNCAREA

În Macedonia se mănâncă mult, se bea bine şi se plăteşte puţin. 5 euro sunt mai mult decât suficienţi pentru o cină cum îmi place mie: stropită cu vin din belşug. Şi ai de unde alege. Bucatele sunt savuroase, îndestulătoare şi servite cu zâmbetul pe buze. Un plus e comunitatea de aromâni din zonă, una dintre cele mai numeroase din ţară. Dar, indiferent de unde provin, turiştii sunt trataţi cu bunăvoinţă. Revenind la gastronomie, eu m-am îndrăgostit de Pleşcaviţa, o chiftea tradiţională din bucătăria sârbească, răspândită în multe ţări ex-iugoslave. Mai ales de cea cu kaimak, un soi de cremă de brânză…Nu-s de lepădat nici taratorul, burekul sau pita cu varză. Pentru toate se găseşte prin cămară un vin potrivit.

FELICITĂRILE, DANSUL ŞI ACTIVITĂŢILE CULTURALE

Noi de zburat am zburat, dar şi când n-am zburat…degeaba n-am stat. Am făcut baie în lacul de la cariera de marmură, alături de localnici, după o drumeţie de vreo jumătate de ora. Ne-am tocmit cu vânzătorii de perle prin bazarul din Ohrid, am admirat lacul de sus, am alergat vreo câteva kart-uri pe marginea plajei…Am bătut Prilepul în lung şi în lat în căutare de cartele SIM cu numere de Macedonia( fiindcă roamingul este exagerat de scump ) sau am rătăcit printre lanuri de tutun. Multe lanuri, mult tutun pus la uscat 😊.

Dar poate cea mai frumoasă întâmplare s-a petrecut tocmai când să ne întoarcem acasă, la vreo 20 de kilometri de graniţă. Mai aveam dinari, nu ne puteam hotărî dacă să îi schimbăm în euro sau să îi mâncăm pe toţi. Am căutat o terasă … eram singurii clienţi iar chelnerul, un macedonean tânăr, nu era nici aromân..nici prieten cu engleza. Am explicat că vrem grătar de porc până ne-au durut mâinile şi până chelnerul nostru, puţin îngrijorat, a dispărut la bucătărie. De unde s-a întors cu un platouaş cu toate tipurile de carne crudă pe care le avea în meniu, să ne alegem noi care e porcul :)).

Cam atât despre Macedonia, budget travelling şi oameni primitori. Sper, însă, că-i destul cât să vă stârnesc curiozitatea 😉.