În căutarea aventurii pe fundul Mării Negre – epavele îngheţate în timp

Shipwreck
Photo credit: Pixabay

L-am cunoscut pe domnul profesor Ramiro Angelescu în primăvara anului trecut, atunci când m-am hotărât să îmi înving teama de apă urmând un curs de scufundări. Am fost, fără doar şi poate, vrăjită de clipurile cu peşti viu coloraţi şi am văzut acest curs ca o portiţă spre universul magic pe care îl reprezintă alte mări. Surpriza a fost să descopăr, nu după foarte mult timp, că propriul nostru litoral este o perlă pentru scafandrii străini. E greu să nu devii intrigat atunci când ţi se vorbeşte cu dăruire despre acest tărâm prea puţin explorat. În alte zone de scufundare istoria fiecărui artefact de pe fundul mării este popularizată, mediatizată, în comunitatea de diving. La noi, obiective turistice deosebite sunt adesea trecute cu vederea. Curiozitatea a generat, aşadar, un dialog cu domnul profesor despre mediul care îi este atât de familiar.

  1. Aţi început să faceţi scufundări în 1976. Când v-aţi dat seama că v-ar plăcea să fiţi instructor?

Eu am practicat scufundarea în primul rând ca meserie: m-am ocupat de filmări sub apă la Studioul Cinematografic ”Alexandru Sahia” iar după Revoluţie, în anii 2000, am remarcat că pe piaţa românească există un spaţiu “liber” pentru acest gen de activitate. Am accesat cursuri, am devenit instructor, apoi am înfiinţat ScubaDiver Center cu care, până în ziua de astăzi, am brevetat peste 5000 de scafandri. Am constatat că este foarte interesant să arăţi tinerilor ce înseamnă să descoperi lumea subacvatică.

  1. Care credeţi că sunt cele mai importante obstacole şi oportunităţi cu care se confruntă un scufundător?

Un obstacol major este lipsa educaţiei referitoare la înot, la noi foarte multă lume nu ştie să înoate. Şi asta deoarece în copilărie s-a subliniat mereu pericolul reprezentat de înec. Începând cu 2010 numărul bazinelor de înot  a crescut iar părinţii şi-au schimbat mentalitatea şi au început să îşi aducă copiii aici.

Shipwreck
Photo credit: Pixabay

Un alt obstacol este sănătatea. Problemele cardiace, problemele aparatului auditiv, problemele pulmonare…toate sunt o oprelişte în calea scufundării.  Dar putem începe de la 10 ani şi, în lipsa afecţiunilor enumerate, continua cât timp organismul ne permite. Scufundarea recreaţională este un sport lejer, nu este o competiţie, este contemplativă. Oportunităţi, cel puţin în România, sunt nenumărate. Marea Neagră, deşi are o apă mai puţin clară datorită salinităţii reduse, ascunde o multitudine de secrete. În primul rând o lume subacvatică care, actualmente, este în refacere. Fauna şi flora au început să se regenereze deoarece pe marile curgeri de apă ce se varsă aici vin mai puţine substanţe nocive.  Apoi există, cel puţin în zona litoralului românesc, epave. Atât militare cât şi comerciale. Chiar în 2016 o echipă de oameni de ştiinţă englezi a inspectat şi evaluat peste 30 de epave antice, unele datând de pe vremea Imperiului Bizantin.

  1. Chiar voiam să vă întreb despre asta…În comparaţie cu multe alte locuri, Marea Neagră este un loc dificil de scufundare. De ce ar veni cineva aici?

Litoralul românesc este un areal protejat, iar asta se datorează tocmai acestei salbe de epave cu o valoare istorică inestimabilă. Suntem, din acest punct de vedere, norocoşi. Este adevărat, sunt la adâncimi puţin mai mari, dar asta nu înseamnă decât că cei care doresc să le vadă vor face o pregătire mai amplă, ocazie cu care vor capătă cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a face scufundări în siguranţă. Mi-ar plăcea ca scafandrii din alte ţări să fie curioşi, să vină să descopere faţa nevăzută a Mării Negre. La ora actuală se regăsesc aici două submarine sovietice. Tot pe fundul mării doarme şi celebrul distrugător Moskva. În iunie 1941, distrugătorul a părăsit portul Sevastopol, pentru a ataca puncte strategice din apele teritoriale româneşti. În retragere, însă, în dreptul portului Agigea o mină l-a spulberat iar rămăşiţele sale sunt astăzi obiectiv de diving. Centrele de scufundări locale vin, de fiecare dată, în ajutor oricui îşi doreşte să-şi îmbogăţească cunoştinţele din acest punct de vedere.

  1. Alegeţi un sfat pe care l-aţi da cuiva care abia acum începe această aventură.
Scuba divers
Photo credit: Pixabay

Căpitanul Cousteau spunea în felul următor:  Dacă nu ai posibilitatea să cumperi un echipament, fură-l şi scufundă-te. Este important să vii să încerci, să te rupi de rutină, să petreci weekend-urile la malul mării. Activitatea aceasta aduce şi o schimbare de mentalitate. Devii mai responsabil şi, simultan, un foarte mare iubitor de natură.

  1. Dacă aţi putea da o lege, universal valabilă, la care să se supună toţi scufundătorii dar şi toţi operatorii din acest domeniu, care ar fi?

Legislaţia împotriva poluării ar trebui să fie mult mai strictă, inclusiv pentru apele interne. Din punct de vedere ecologic nu ar strica o stricteţe mai mare. În plus, ar ajuta şi ca fiecare scafandru, atunci când se scufundă, să aibă grijă să nu devină un mic colecţionar de trofee şi artefacte. Să lăsăm lucrurile acolo unde le-am găsit, din respect pentru cei care vin după noi.

Articol preluat din numarul 41 al revistei Be Blue Air Magazine.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s